Derpan – Povestea croissantelor de Smardan de 7 milioane de euro
Straturi peste straturi de aluat pufos, gustos, uns cu unt, umplut cu ciocolata, dulceata sau alte amestecuri delicioase, faimosul croissant s-a “infiltrat” treptat in cultura si inimile romanilor, devenind unul dintre cele mai cunoscute produse de patiserie.
Pe notorietatea acestui produs au mizat si Valentin si Emil Ancuta, doi frati din judetul Galati, care au infiintat firma de produse de patiserie Derpan in urma cu 15 ani si au ajuns sa exporte produsele in 12 tari. Compania produce in principal croissante cu diverse umpluturi, dar portofoliul a fost extins si la snacksuri, briose, strudele si cozonacei.
Valentin si Emil Ancuta au intrat in lumea businessului la inceputul anilor ’90, imediat dupa terminarea facultatii. ”De ce am devenit antreprenor? Pentru ca nu se mai dadeau repartitii dupa facultate si pentru ca nu ma pot imagina lucrand la stat sau intr-o companie multinationala“, explica Valentin Ancuta. Astfel, cei doi au inceput cu 100 de dolari si o taraba in statia de autobuz, pentru ca apoi sa puna pe picioare Derpan cu 100.000 de dolari. Intre timp au facut distributie. Si, pentru ca vindeau multe dulciuri s-au indreptat catre produsele de patiserie.
„Si eu, si fratele meu Emil am terminat facultatea in 1992. Eu sunt inginer mecanic, nu sunt specializat in industria alimentara, dar am angajat ingineri care sa se ocupe profesional de partea asta. Am inceput amandoi cu tarabe, prin 1992. La momentul acela, permitea primaria sa-ti pui masute pe trotuar si sa vinzi tigari si tot felul de turcisme. De acolo, incet-incet, ne-am dezvoltat o afacere de distributie. Am vazut ca se vindeau bine croissantele si mi-am spus ca pot sa produc si eu”, povesteste Valentin Ancuta.
foto: Viata Libera
Au inceput cu o linie de productie mica si cu circa 30 de oameni in 2002. Ulterior, in 2007-2008, Derpan a investit circa 2,5 milioane de euro in dezvoltarea liniilor de productie. „La inceput am avut o linie mica, mai mult manuala. Lucrau la ea 24 de oameni, in patru schimburi… Cu tot cu soferi, inginer si TESA – vreo 60 de angajati. Dupa sase ani am investit intr-o linie mare automata, pentru doar 17 muncitori pe schimb, in 2009, intr-o linie de madeleine, iar in 2011 – am luat una pentru snacksuri”, spune antreprenorul a carui fabrica ocupa la finele anului 2015 locul doi pe piata croissantelor din Romania, cu o productie anuala de 2,5 milioane de bucati.
Activitatea operationala – pana la etapa de produs finit – se desfasoara pe o suprafata de 10.000 de metri patrati, din care 4.000 de metri patrati reprezinta unitatea de productie amenajata in conformitate cu cerintele sistemului de management al sigurantei alimentelor.
Produsele care ies pe poarta fabricii din Smardan a fratilor Ancuta, comercializate sub marca DELLY (croissante, muffins si cozonacel) Maxx pentru snacks-uri si 10 O’Clock pentru strudele, ajung nu doar in magazinele din intreaga tara (Metro, Real Hypermarket, Carrefour, Spar, Artima, Rewe), ci si in multe centre de desfacere din Europa de Vest.
foto: Viata Libera
Derpan reprezinta un model de management performant, dovedit prin trendul de crestere de la an la an al cifrei de afaceri: compania, care a inregistrat in 2015 o cifra de afaceri de aproape 32 de milioane de lei (peste 7 milioane de euro), nu a fost niciodata de pierdere, ciontabilizand doar scaderi ale profitului in functie de proiectele de investitii si de conjunctura de pe piata de la acel moment. Aproape 40% din cifra de afaceri vine din exporturi, iar circa 80% din vanzarile catre alte tari reprezinta brandul propriu.
Ambitia fratilor Ancuta este sa-si dubleze cifra de afaceri. „Ne dorim sa ajungem la 45% in comertul traditional si o prezenta in toate lanturile internationale din Romania“, a mai spus Valentin Ancuta. Se declara partizanul ideii ca producatorii locali ar trebui sa fie mult mai sustinuti prin politicile publice si doua ar fi reglementarile cu implact in aceasta zona: scaderea TVA la alimente pana spre zero (modelul Angliei) si protejarea comerciantilor mici prin pozitionarea marilor retele comerciale in afara oraselor.
“Din punctul meu de vedere, TVA-ul ar trebui sa scada. In tarile Europei de Vest, TVA-ul la alimente fie este mic, fie a fost eliminat. Stiu pentru ca vand in tarile astea. Preturile ar putea evolua altfel cu TVA zero. Vorbim aici, practic, despre niste bani care fie merg la stat, fie raman la agentul economic. Parerea mea este ca mai bine este sa ii cheltuiasca investitorul. De ce? Chiar daca esti patron, nu mananci cu doua guri, asa ca atunci cand iti raman bani, ii investesti tot in afaceri, iar asta e bine pentru economie”, apreciaza omul de afaceri. In ceea ce priveste retelele comerciale, considera ca piata de desfacere ar trebui sa fie mult mai accesibila producatorului mic si mijlociu. “N-ar trebui sa avem supermarket de cartier. Faptul ca la noi toate supermarketurile sunt in oras nu face decat sa omoare magazinele mici. Din punctul meu de vedere, magazinele mai mari de 200 de metri patrati ar trebui sa fie, toate, in afara orasului. Asa este in strainatate”, precizeaza antreprenorul.
Desi in toti acesti ani de cand sunt pe piata au traversat perioade de criza economica si incertitudini legislative, nici criza, nici taxele, nici lipsa de sprijin a autoritatilor nu-i fac sa regrete decizia luata: “Daca ar trebui sa o iau din nou de la capat acum, as alege sa fac tot productie”.
Si intr-un fel, au si facut-o: in completarea activitatii care i-a consacrat, fratii Ancuta au pus deja bazele unei noi fabrici de legume congelate situata in satul galatean Negrea…