FABRICA DE BERE BUNA – Doi tineri isi fac loc pe piata cu bere artizanala

 

O indeletnicire ce dateaza pe plaiurile romanesti de pe la 1300 si pierduta pe parcursul tranzitiei la economia de piata, productia de bere, este revitalizata de doi tineri. Creativi, harnici si neinfricati, Alexandru Geamanu si Laurentiu Banescu au pus la bataie 250.000 de euro, ca sa redeschida o fabrica de bere aflata la poalele Carpatilor Orientali. Fabrica de Bere Buna SRL a implinit 5 ani si poate produce anual 4.000 de hectolitri de bere.

Alexandru, absolvent de Politehnica, a dat ingineria pe publicitate, iar Laurentiu, absolvent de ASE, a lucrat peste 10 ani la unele dintre cele mai mari companii internationale din Romania. Ani la randul, la fel ca milioane de romani, fie vara fie iarna, la finala de Champions League sau un film bun, au savurat cu placere bautura de hamei, contribuind la frumosul loc 8 pe care–l ocupa tara noastra in clasamentul european al consumului de bere. Pana aici, nimic nu-i diferentiaza pe cei doi de alti consumatori. Pasionati de calatorii, in drumurile lor s-au oprit si la cateva mici fabrici de bere, microberarii in limbajul modern, asa au descoperit ca ceea ce stiau ei despre bere pana atunci, nu era totul…dupa primul pahar, produsa dupa retete vechi, traditionale, printr-un proces fara prea mult aport al tehnologiilor contemporane,  au descoperit mai mult decat un gust, au descoperit povesti…

Si de la un pahar de bere, pana la lansarea in antreprenoriat in 2013, au fost luni bune de documetare despre ce inseamna berea artizanala, de cutreierat prin localitati cunoscute sau mai putin cunoscute ca sa gaseasca locul perfect pentru microberaria din visele lor si, la final, de gasit bani ca totul sa devina realitate.

Mai greu a fost cu locul, isi amintesc tinerii antreprenori, am gasit o fabrica de bere inchisa, la poalele varfului Zaganu, aproape de statiunea Cheia, in comuna Maneciu. Entuziasti cum eram, n-am stat prea multe pe ganduri, dar dupa ce ne-am apucat de treaba am constat ca echipamentele nu erau asa bine conservate si au necesitat imbunatatiri.

Cu economiile lor si bani imprumutati de la banci, au reusit sa modernizeze fabrica, iar in luna octombrie 2013 au “cules roadele”, cum se spune in popor. Impreuna cu cei cinci angajati au scos primele sticle de bere, etichetate manual, cu o lista de ingrediente pentru care nu-ti trebuie diploma de chimist ca sa le intelegi: apa, malt, hamei si drojdie.

Nici cu numele pentru bere nu a fost asa usor. Desi Alexandru Geamanu era obisnuit sa promoveze marci pentru altii, cand a venit vorba de munca sa si a prietenului si partenerului sau de afaceri, a fost greu sa se decida. Asa ca, la un pahar de bere… sau brainstorming, cum le place sa spuna, au trecut in revista peste 50 de nume, care mai de care mai neaose, recunoaste acesta,  iar in cele din urma am ales sa ne intoarcem la origini, la masivul Zaganu, care provine vulturul barbos, ce popula inaltimile sale . Nu numai ca suna romaneste, dar acest nume are dubla semnificatie, in care noi ne regasim. Odata cea geografica, insa pt ca Zaganu mai este si numele vulturului disparut de pe plaiurile noastre, am facut o paralela intre disparitia sa si cea a celor 100 de mici fabrici de bere care existau prin toata tara, ce  disparute incepand cu 1990. Obiectivul nostru a fost revitalizam aceasta industrie, sa re-aducem la viata micro-berariile, impreuna cu berea artizanala, de productie locala, cu retete autentice, povesteste Alexandru Geamanu.

Capacitatea de productie a Fabricii de Bere Buna este de 4.000 hectolitri pe an, suntem o picatura intr-un ocean, dar cu planurile pe care le avem, speram sa reusim in mai putin de patri ani, sa dublam capacitatea si sa ajungem la aproximativ 10.000 hectolitri/an, promite increzator Alexandru.

Daca vreti sa gustati o bere buna, trebuie doar sa cautati atent pe raftul unor supermarket-uri cunoscute si magazine specializate, nu are cum sa nu iasa in evidenta sticla bruna, cu cap de vultur barbos, a carei identitate vizuala a fost creata impreuna cu Razvan si Alina, doi prieteni. Iar in serile de vara ce urmeaza, berea artizanala, fermentata minimum 23 de zile, nefiltrata si nespateurizata, o puteti comanda la pub-uri si baruri, cele mai multe din Bucuresti, dar si in Iasi, Cluj, Brasov, Ploiesti sau Sibiu.

Cea care cunoaste toate secretele berii Zaganu este maestrul berar doamna Ileana Draghici. Cu o mana de fier, femeia din comuna Maneciu, impreuna cu alti 20 de localnici, cati angajati are in prezent fabrica, se ocupa de tot ce insemna productie, imbuteliere si etichetare. Ceea ce e legat de distributie si marketing, cade in seama fondatorilor afacerii.

Consumul de bere in Romania a depasit in 2016, potrivit Asociatei Berarii Romaniei, media europeana, ajungand la 80 l pe cap de locuitor. Desi pe piata predomina consumul de bere la pet, calatoriile in strainatate le-au deschis romanilor apetitul pentru berea non-industriala. Gusturile tot mai pretentioase in materie de bere sunt sustinute de evolutia vanzarile brandului Zaganu in mai putin de trei ani, de la aproximativ 47.000 lei in 2013, au ajuns la cca. 3,3 lei la sfarsitul anului 2016.

Berea artizanala este abia la inceput in Romania, Fabrica de Bere Buna este pionierul berii artizanale in Romania, fiind prima berarie de acest fel din Muntenia, fondata in 2013. Incepand cu anul 2014, au mai fost lansate in jur de alte 10 branduri de bere artizanala. Desi ideea unui astfel bussines pare a avea origini occidentale datorita popularitatii de care se bucura, de exemplu, in Germania unde exista peste 5.000 de microfabrici de bere sau in SUA unde au depasit 5000, Alexandru Gamanu si Laurentiu Banescu folosesc un concept vestic pentru a relansa un sector antreprenorial ce totaliza peste 200 de marci de bere intre anii 1869 si 1990.

 

BANCA COMERCIALA
FONDURI DE STAT