ICELANDIA – Regatul de gheata din Ardeal
Regatul de gheata este una dintre cele mai de succes povesti animate marca Disney, castigand doua premii Oscar si scriind istorie la box office cu incasari record ce au depasit pragul de un miliard de dolari, propulsand-o direct in Guinness Book. Putini stiu insa ca povestea celor doua surori din Regatul de gheata are un corespondent de succes si in Romania, doar ca in varianta masculina si inspirata din fapte reale… Este povestea fratilor Gabriel si Florin Plesca, cei care au construit un regat de gheata la Oradea pe care l-au numit Icelandia. Un regat care a scris istorie pe piata locala.
Tineri si entuziasti, fondatorii Icelandia au dat piept cu multe provocari cand au deschis portile primei fabrici de gheata din Romania, in anul 2001. De la dorinta de a lansa un produs unic si calitativ din punctul de vedere al standardelor alimentare, pana la gasirea unor parteneri de nadejde, a fost nevoie de pasi marunti, batatoriti, insistenti si apasati. N-a fost usor, nicidecum.
Ideea le-a venit stand la o terasa alaturi de o frapiera goala. Au cerut cuburi de gheata, dar ospatarita le-a spus ca nu are asa ceva: frapiera era doar de design. ”As face o paralela cu bancul cu cei doi vanzatori de pantofi, care calatoresc intr-o tara foarte indepartata si necunoscuta, in care nimeni nu purta pantofi. Ei s-au intors la seful lor, spunandu-i ca tocmai au gasit o tara intreaga in care nimeni nu poarta pantofi! Unul era entuziasmat de oportunitatea de a vinde pantofi unui popor intreg, celalalt dezamagit de descoperirea ca nimeni nu poarta pantofi si astfel nu va avea cui vinde… Cred ca eu am fost in pielea celui entuziasmat, doar ca nu m-am gandit ce efort urias poate presupune sa cultivi unei tari intregi obiceiul de a purta pantofi”, povesteste Florin Plesca.
Desi nu stiau mare lucru despre ce presupune productia de gheata, cei doi au pornit afacerea cu mult optimism. Au reusit sa contacteze proprietarii unei fabrici din Ungaria, care le-au dezvaluit „secretele“ acestui business. „In 2001, pe 1 mai, eram la Budapesta si sarbatoream Ziua Muncii intr-un parc. Am vazut un camion pe care scria «gheata». Am intrat in vorba cu agentul care distribuia gheata si, incetul cu incetul, am aflat cu ce se mananca acest business“, isi aminteste antreprenorul.
Si, ca in orice activitate de pionierat, cel mai greu este sa convingi oamenii sa creada in ceea ce faci, sa-i educi, sa creezi o cultura – a ghetii in cazul lor. Asa ca, cel mai anevoios lucru este chiar si astazi pentru ei sa convinga consumatorul sa constientizeze ca gheata Icelandia este altfel, este diferita de cea realizata in congelator sau de alti producatori din domeniu. Ca gheata este un aliment si trebuie sa fie la indemana pentru evenimentele cheie ale vietii noastre, iar cel mai practic este sa o ai de-a gata, sa nu te chinui sa o scoti nici din pungile inestetice, nici din “caserolele” de gheata oferite cu atata gratuitate de congelator.
S-au apucat deci de treaba hotarati sa scoata bani din ”gheata seaca”, iar firma a crescut an de an, mai usor in primii patru caci nu au avut concurenta (in 2005 aparand primii competitori).
”Pe atunci mi s-a parut <cool> sa fac ceva ce nu mai face nimeni si astfel sa stapanesc piata… Intre timp, am invatat ca aceasta este de fapt o gandire de amator-incepator. Doar acestia isi doresc sa activeze in nise detinute numai de ei, in care competitia sa nu existe. Aceasta este o mentalitate extrem de nesanatoasa, care duce la inhibarea si, in cele din urma, la sufocarea creativitatii si inovatiei. De ce? Pentru ca intr-un astfel de context ajungi foarte rapid la auto-multumire si, practic, adormi pe tine”, spune Florin Plesca.
Ca fratii Plesca nu au domit pe ei se vede de departe: au pornit de la doua masini rusesti care produceau 30 de kilograme de gheata pe zi, iar astazi ”Regatul lor de gheata” are cea mai mare capacitate de productie din tara care livreaza 25 tone de gheata pe zi, echivalentul a 40 de statui ale libertatii pe an! Gheata Icelandia este impachetata in pungi de 2 si 2,5 kilograme si ajunge in cluburi, la hotelurile premium, dar si in retelele de benzinarii si in oferta retelelor de retail din tara si din Europa.
Si pentru ca lunile racoroase nu sunt cele mai prietenoase pentru afacerea lor, cei doi au gasit solutia pentru ca business-ul sa nu aiba de suferit: sculpturile din gheata. De-a lungul timpului compania a avut solicitari dintre cele mai diverse, pornind de la lucrari simple, reprezentand o inima sau un cub, pana la unele foarte complexe, care reprezentau un inger sezand pe un nor sau sania lui Mos Craciun, ambele la scara 1:1.
Asa stand lucrurile, compania aproape si-a dublat vanzarile in ultimii cinci ani, ajungand in 2016 la afaceri de 4,4 milioane de lei, fata de 2,7 milioane de lei in 2011. Dar, pentru aceasta au investit mereu in modernizare, printre partenerii in acest proces numarandu-se si EximBank. Iar cei doi n-au in plan sa se opreasca aici. Vor sa investeasca in continuare pentru a creste exportul, a-si dezvolta capacitatea logistica de servisare a tuturor zonelor de distributie si pentru a creste calitatea produselor.
”Acum, ca au trecut 16 ani si stau si privesc in urma, afirm cu toata responsabilitatea ca a fost nebunie si inconstienta, iar fara fratele meu nu am fi reusit. El a fost capul intregii afaceri. Cu hotararea si taria lui de caracter, am reusit sa ducem afacerea mai departe“, spune Florin Plesca. ”Eram tanar, lipsit de experienta, fara niciun fel de educatie antreprenoriala si financiara, atata doar ca aveam o bruma de bani in buzunar. Si pentru ca imi lipsea experienta, bineinteles ca nu am avut curajul si nici constienta sa ma avant intr-un domeniu concurential ci mai degraba am cautat ceva de nisa. De fapt nu am <cautat> cat mai degraba cred ca <am fost cautat> de acest business. Da, din perspectiva ezoterica, cred ca pur si simplu aceasta industrie m-a ales pe mine pentru a se naste in Romania. Nu vreau sa par lipsit de modestie, dimpotriva, o spun cu toata umilinta. Iar, daca intrebati daca as face acelasi lucru de la inceput, as raspunde cu un categoric <nu>, avand in vedere sacrificiile uriase pe care le-am facut pana acum, raportate la realizari (in plan personal, locuiesc in acelasi apartament cu 2 camere si conduc o masina de 2.000 de euro, si aceasta a firmei)”, incheie antreprenorul. Pasiunea cu care vorbeste insa ne face sa credem ca, asa cum orice poveste de succes are invariabil o continuare… va urma….