Pralin – Un inginer reprofilat a salvat o fabrica de ciocolata falimentara vanzand ciocolata personalizata
Ciocolata are o istorie romantata. Vine din locuri exotice, de peste mari si tari, adusa in Europa de un conquistador cu sange latin, nu e de mirare ca a cucerit pe toata lumea. Nici Florin Balan nu i-a rezistat. Pasionat de matematica in liceu si absolvent de Politehnica, si-a gasit rostul in viata pe la 38 de ani, cand, ca un aventurier veritabil, a preluat un atelier de ciocolata din Cisnadie, incercand sa resusciteze un business aproape falimentar. Povestea fabricii Pralin are suspans, pasiune si emotie, cat sa faca din ciocolata arta.
Cisnadie este o mica localitate, situata in centrul tarii, la nici 10 km departare de Sibiu. Marcata de faima unei industrii de prelucrare a covoarelor de mult apuse, cu ospitalitatea specifica zonei, primeste in anul 1996, in subsolul unei vechi cetati sasesti, un grup de belgineni care vor sa produca delicatese din ciocolata. Dupa patru ani de activitate pe piata romaneasca, Pralin era in pragul falimentului.
Intr-un alt colt al Romaniei, Florin Balan se pregatea sa renunte la inca un job, chiar daca lucra intr-o fabrica renumita de ciocolata, domeniu la care ravnea din anii ‘90. „Eram pe un drum care nu ducea nicaieri, asa ca am luat-o de la zero din nou, eram oricum obisnuit”, isi aminteste Florin Balan. Era momentul sa-si deschida atelierul de ciocolata la care visa de aproape 10 ani, dupa o vizita in Olanda: „era superb, cu totul si cu tot altceva decat ce vazusem pana atunci, altceva decat aveam noi in Romania. Atunci a incoltit in minte o idee, aceea de a avea o ciocolaterie. A fost doar o idee, dar care a sapat adanc in minte, ani la rand”, continua el istorisirea. Alaturi de el au fost si cativa prieteni, dar oricate eforturi au facut, n-au reusit sa gaseasca finantare pentru mica lor afacere.
Atat pentru belgieni, cat si pentru inginerul cu aspiratii de maestru ciocolatier este valabila vorba omul potrivit, la locul potrivit. Pe picior de plecare, belgienii s-au lasat convinsi de Florin sa-l lase sa le administreze afacerea. “Impreuna cu o prietena, in 1999 – povesteste el – eram convinsi ca putem face ce nu au reusit belgienii. Dupa numai un an nu mai eram atat de optimisti si ca sa descurcam tot haosul, i-am dat pe toti afara, am pastrat doar patru angajati care practic stiau cu ce se mananca ciocolata”. In primii 3 ani, administratorul a venit cu bani de acasa, investind peste 20.000 dolari pentru a tine atelierul pe linia de plutire. Acest lucru i-a dat curaj sa le propuna actionarilor belgieni sa-l accepte ca asociat in afacere. El spune ca „2004 a fost primul an in care a afacerea s-a sustinut singura. Nu-mi este rusine sa recunosc ca, ani la rand, am umblat cu plasa de ciocolata din usa in usa pentru a convinge firmele ca, desi mai scumpa, ciocolata belgiana face toti banii”.
Dupa multa munca, ciocolatierii de la Cisnadie au iesit pe piata cu primul lor produs, tableta de ciocolata Guliver, de 50 grame. Un nume simbolic, in care se regasesc toate experientele prin care a trecut omul de afaceri pana si-a gasit vocatia si, in acelasi timp, speranta ca mica tableta de ciocolata va deveni la fel de faimoasa ca numele eroului pe care-l poarta. Si, „micul” Guliver nu a ramas multa vreme singur, au aparut pralinele belgine si figurine felurite, toate din cea mai fina ciocolata. Erau produse cu totul speciale, multe dintre ele facute manual, destinate unei piete relativ mici, de nisa. Primii clienti pe care i-a convins sa-i cumpere ciocolata au fost hoteluri de patru si cinci stele, realizand mai apoi produse personalizate pentru evenimente, aniversari sau petreceri tematice. Florin isi aminteste cat de mandru a fost la prima sa comanda realizata pentru Ambasada Statelor Unite ale Americii. Si a fost doar inceputul, a realizat la cererea Muzeului National Brukenthal din Sibiu si a altor muzee din tara, tablete de ciocolata cu sigla care au fost vandute ca suveniruri.
Anul 2005 ramane memorabil pentru istoria ciocolateriei, cand in urma unei intalniri cu directorul de aprovizionare de la Carrefour a fost semnat primul contract de distributie mare. L-a convins cu o punga de ciocolata de doua kilograme, negocierea in limba franceza si multa serioziate, sa devina furnizor, de materie prima si semipreparate pentru toata reteaua de magazine din Romania. Firma din Cisnadie a devenit in acelasi an distribuitor oficial in Romania al celui mare producator de ciocolata bruta din lume, Callebaut. Pralin nu mai era doar un mic atelier, ci era un firma in plina ascensiune.
Niciodata in acesti ani, Florin Balan nu a facut compromisiri privind calitatea produselor sale, in beneficiul profitului. Pretul mediu al unei cutii de praline costa in jur de 100 de lei. Comenzile speciale, figurine relizate in 3D sau invelite in argint sau aur de 25 de karate, ajung sa coste si 1.000 de lei pentru un kilogram. Printre cele mai originale produse lansate in Romania de Pralin se numara kamasutra, tablouri, puzzle-uri. “Avem minim 200 de tipuri de praline de baza si ajungem cam la 600 de tipuri cu cele care sunt speciale – cu piper, curry, foie gras, ardei iute, ceapa prajita”, spune managerul companiei.
Recent, fabrica a facut cateva schimbari importante. A trecut de la ciocolata belgina pe care a folosit-o de-a lungul timpului, la cea mai pura ciocolata in opinia specialistilor in domeniu, cea de origine din Yucatan, Brazilia, Mexic si alte tari din zona Americii Latine. Noutatile nu se opresc aici, iar dupa finalizarea unei investitii in utilaje, Pralin va aduce mai aproape de noi Parisul si va lansa produse de patiserie, cofetarie si brutarie franceza.
Dintr-o afacere in care nu credea nimeni, Pralin Cisnadie a ajuns sa aiba vanzari de 4,2 milioane lei anual. Pentru acest an, Florin Balan si-a stabilit ca target, o crestere cu 10% a cifrei de afaceri. Prin urmare, nu e vreme de pierdut si la fel ca Guliver, este in cautarea unor noi aventuri, dulci…